Roxana Laura Motrescu: „Voluntariatul înseamnă timp investit inteligent în dezvoltarea personală”

Are 23 de ani și locuiește în Constanța, România, iar în prezent este studentă în anul cinci la Facultatea de Medicină Dentară din același oraș. Este vorba despre Roxana Laura Motrescu, o tânără îndrăgostită până peste cap de voluntariat și de tot ce se miscă în jurul acestui domeniu. „Dacă dăruiești, primești înapoi înzecit” Roxana și-a început activitatea de voluntariat în cadrul Asociației Crucii Roșii Constanța. Era prin anul 2009, iar de atunci, o mare parte din timpul său liber îl acordă voluntariatului. „Încă de la vârsta de șase ani îmi doream să devin stomatolog, iar pentru aceasta, am muncit să fiu admisă la liceu într-o clasă cu profilul științe ale naturii, și adițional am ales să activez ca voluntar, pentru că îmi doream să învăț cât mai multe lucruri din domeniul medical. Începusem să învăț că dacă dăruieșți, primești înapoi înzecit, doar că prin alte moduri. Mă simțeam bine când ajutam și când îmi ieșeau lucrurile precum le stabileam. A urmat apoi simultan și Asociația Mare Nostrum, unde am învățat multe despre ecosisteme, ecologie și animalele pământului, urmând mai apoi un intership tot în cadrul acesteia pe domeniul delfinilor. După tot timpul petrecut acolo, am decis să încerc pe cât posibil să reduc poluarea planetei și mai mult decât atât, încă încerc să inspir asta și celor din jur”, ne povestește Roxana.     „Voluntariatul este o parte din mine” Tânăra din Constanța consideră voluntariatul ca un adevărat câștig și în același timp, ceva la care nu ar putea renunța niciodată. „Voluntariatul este o parte din mine, la care nu pot și nu o să renunț niciodată, pentru că mă ajută să mă dezvolt personal nespus de mult și de rapid”, zice ea. „Aud des în rândul prietenilor, colegilor de muncă sau de facultate cum că voluntariatul ar fi o pierdere de timp. Neg mereu și am și argumente solide pentru acest fapt. În toți acești ani de voluntariat am învățat ce înseamnă fericirea sinceră și adevărată, văzând chipurile copiilor și în general ale oamenilor pe care i-am ajutat. Am învățat prin voluntariat că dacă ajuți vei fi la rându-ti ajutat, și că dăruind vei primi înapoi cândva, cumva, într-un mod anume. Am învățat cum să muncesc în echipă și cum să apreciez mai mult lucrurile și valorile din juru-mi. Am învățat o sumedenie de lucruri utile începând de la cum se poate lucra online pe diverse platforme până la cum se scriu articole și reportaje și multe alte descrieri. Am învățat istorie, geografie și foarte multă legislație de când tot călătoresc.Mi-am exersat continuu limbile străine cunoscute, am învățat să fiu mai practică și mai rațională decât eram înainte și mi-am făcut mulți, mulți prieteni peste tot în lume. Concluzia însă este că voluntariatul înseamnă timp investit inteligent în dezvoltarea ta personală”, continuă Roxana.     „Job fără a urmării vreun câștig” Roxana Laura este membră a asociației noastre, iar în calitatea sa de Coordonator Proiecte Internaționale, are grijă de promovarea Asociaței la nivel internațional. „Am ales să mă implic, deoarece Asociația a reușit și încă reușește cu succes să realizeze pentru tineri și comunitatea locală mult mai multe decât alte Asociații. Diferența majoră care m-a atras și m-a făcut să mă atașez atât de tare este simplul fapt că echipa întreagă lucrează în cu totul și cu totul alte domenii. Noi toți avem joburi personale diferite, din care ne câștigăm banii de trai, iar Asociația Tinerii 3D este un part-time job pe care îl facem cu drag și fără a urmării vreun câștig. Și asta m-a atras. Am realizat și înțeles imediat că aici lucrurile se fac pe bune nu pe hârtie și că munca pe care aș depune-o dacă mă implic, o să ajute cu siguranță pe cineva”, ne spune tânăra.     „Să fii voluntar înseamnă să ai unde voluntaria” Întrebată cum este să fii voluntar în România, Roxana Motrescu consideră că „a fi voluntar oriunde în lume este minunat prin definiție, însă când apare birocrația țării, devine mai dificil”. „Să poți să fii voluntar înseamnă să ai unde voluntaria, iar aceasta înseamnă să găsești un ONG mulat pe dorințele tale, care să fie și acreditat astfel încât să poți și participa la proiecte în afară granițelor țării, iar pentru asta sunt necesare acte care trebuiesc scrise, aplicate și aprobate, iar mai apoi câștig de fonduri non-guvernamentale, pe scurt – birocrație. Chiar și cu toate astea, am observat că tinerii sunt din ce în ce mai informați și dornici să participe la proiectele noastre. Ei vin cu idei, energie și entuziasm, iar noi nu putem decât să îi sprijinim și ajutăm”, consideră Roxana.     „Învăț din practică și din dorință” A fi voluntar, pentru Roxana înseamnă foarte mult, iar după cum ne spune ea, acest fapt o ajută enorm în dezvoltarea personală. „Faptul că învăț totul într-un mod nonformal este foarte important. Învăț din practică și din dorință, nu doar pentru că știu că urmează un examen sau un nou clasament anual la facultate. Totul este pură dorință, dăruire și pasiune sinceră, astfel încât la final învăț mai lejer și mai rapid niște lucruri pe care nu le mai aprofundasem până în momentul respectiv. Recent am învățat legislație, constant lucrez pe diverse platforme și totodată folosesc diverse forme de tehnologii, învăț despre fotografie și filmare și despre diverse alte domenii. Diferența este doar faptul că învăț relaxat, nonformal, din practică și din plăcere și voință”, ne povestește tânăra.     Călătorii și proiecte internaționale Prin intermediul proiectelor sale de voluntariat, până în prezent Roxana a reșit să viziteze mai multe țări europene precum Cehia, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Ungaria, Slovacia și Polonia. „Preferată mea este Polonia unde am mers acolo de patru ori și încă aș merge fără să clipesc. Ador peisajele, oamenii și tradițiile lor. Îmi plac ornamentele lor tradiționale aplicate pe haine, genți și multe alte obiecte. Îmi plac mult și bucatele lor culinare, și berea fiartă care-i numai bună iarna. Mă simt că acasă acolo”, zice tânăra. În același timp, Roxana consideră că proiectele internaționale de voluntariat nu sunt promovate suficient. „După părerea mea, lucrul cel mai important este că prin intermediul acestor programe poți învața în mod nonformal o sumedenie de lucruri. Atmosfera este mult mai plăcută și tocmai libertatea aceasta te motivează să te implici și mai mult, să înveți și să cunoști mai multe. Nonformalul îți da libertatea să te încadrezi tu singur în timp și spațiu în funcție de cum și ce simți, de progresele tale proprii și de simțurile proprii”, este opinia Roxanei.     Curaj, nevoie și implicare Roxana consideră că pentru a face voluntariat, tinerii au nevoie de curaj, nevoie și implicare, iar mai apoi vin și calitățile precum perseverența, seriozitatea, hărnicia. „Mesajul meu este unul simplu. Încercați! Doar opriți-vă o secundă și analizați în jurul vostru. Implicați-vă în voluntariat pentru că veți învața multe lucruri noi și veți cunoaște și foarte mulți oameni noi. Voluntariatul merită cu siguranță tot timpul investit și eforturile personale”, îndeamnă Roxana Motrescu, tânăra care călătorește mult, dar care recunoaște că nicăieri nu e ca acasă. „Acasă nu înseamnă doar familie, ci și țară, și națiune. Prețuiesc foarte mult România, cu peisajele, locurile și oamenii ei. Oriunde am mers în lume, noi românii, ne-am evidențiat pe departe față de restul. Suntem mai dibaci, mai rezistenți și mai inventivi. În concluzie nicăieri nu-i că acasă!”, zice Roxana Laura Motrescu.